Peste tot găsim seturi de reguli corespunzătore pentru : cum să te îmbraci la o petrecere, ce foi trebuie să completezi că să poţi să da un examen, cum să ai un ten strălucitor sau cum să îţi recapeţi încrederea în sine ,venite în ajutorul nostru. Menirea regulilor este disciplinarea noastră ca specie, organizarea necesară a vieţii şi garantarea unor reuşite. E adevărat, fiecare îşi face propriile reguli dar există şi cele universale, folosite la jocurile de cărţi, la prepararea unor prăjituri sau la obţinerea carnetului de conducere, care trebuie musai respectate.

O altă frază întâlnită pe buzele multora este „În dragoste şi în război orice este permis”, folosită de oameni în necunoştinţă de cauză, „este permis” fiind înţeles cu totul greşit. Cum pe timp de război nu suntem greutatea acestei fraze, în zilele noastre, o semnifică „dragostea” domeniu în care se pare că nu există reguli.

În ciuda acestui lucru, doamnele vorbesc despre bărbaţi şi stabilesc anumite reguli în speranţă că vor găsi bărbatul ideal sau că cel de lângă ele se va schimba. Câteva dintre reguli ar fi: „a gentleman never breaks a promise” regulă ce ţine de cei şapte ani de acasă, „never let her walk home alone” câteodată avem nevoie de un pic de spaţiu şi „notice the little things” ştim că nu sunt programaţi pentru aşa ceva dar sperăm. Domnele însă vorbesc şi despre ele stabilindu-şi de asemenea, un set de reguli de supravieţuire în caz că bărbatul ideal întârzie să apară şi spun aşa: „Keep your heels, head and standards high” un lucru foarte bun, de altfel, dar să avem grijă cu tocurile, „Being beautiful is a choice… and it’s never too late to choose it” ce aţi vrut sa ziceţi cu asta? toate femeile sunt frumoase, fie ca aleg sau nu chestia asta şi „You should be able to make a man smile with your clothes on” asta da exerciţiu. Acestor tipuri de reguli le-aş spune, mai degrabă, experienţe deoarece doamnele vorbesc… din experienţă.

Domnii răspund şi ei, în speranţa că toanele şi stările doamnelor se vor domolii, cu fraze precum: „Shopping-ul nu este fascinant pentru el” domnelor de mâine ne sunăm prietenele, „Ai fost auzită din prima!” însemnă că replica „ce ziceai dragă” este spusă cu scopul de a ne enerva şi „Dacă vrei o viaţa sexuală satisfăcătoare, nu mai mima orgasmul” aşa că domnelor „Fake it ‘till you make it”.

Personal regulile imi dau o linişte ciudată, imi place să le respect (pe unele), ştiu ce înseamnă o regulă bine împământenită fiind crescută cu anumite reguli (stricte) şi datorită firii mele perfecţioniste, ele îmi oferă controlul de care simt că am nevoie. Regulile matematicii mi-au creat întodeauna probleme iar domeniile unde regulile fac legea nu au fost pe placul meu niciodată, unele reguli limitează creativitatea şi încetinesc dinamica procesului de creaţie.

            Toate astea mă duc cu gândul la următoarea frază:    „Regulile sunt făcute pentru a fi încălcate.” lucru care sună destul de palpitant şi periculos. Să fie asta scopul pentru care sunt, de fapt, făcute unele regulile? Pentru am avea ce încălca? Oare asta ne dă satisfacţia că putem controla şi mai mult lucrurile, încălcându-le?

            O călătorie importantă este şi cea pe care o facem în viaţă, drumurile pe care alegem să le parcurgem, dacă într-o călătorie la mare ştii ce să îţi iei, la ce a vieţii învăţam din mers şi ne up-datăm treptat, nu avem bagaje ci numai gânduri. Pe scena acestei călătorii tu eşti vedeta şi te raportezi la evenimentele petrecute pe parcursul drumului.

Ingredientele unei „călătorii” de succes nu cred că există neapărat dar sunt câteva criterii care ne ajută şi după care ne ghidăm, cum ar fi: cultura,educaţia, sportul, pasiunile şi voinţa. Obstacolele unei călătorii ne formează, ne sperie sau ne inspiră, oricum ar fi trebuie trecute pentru a facilita continuarea călătoriei. Rabdarea este pionul din poveste când vine vorba de a parcurge un drum, ea motivând alegerile fiecăruia dintre noi.

            Într-o călătorie reală, factorii care ne ajută să o îmbunătăţim sunt fotografie, pentru a imortaliza momente importante, şi persoanele cu care călătorim, ele contribuind la buna-dispoziţie şi bucuria drumului. Fotografiile călătoriei prin viaţă sunt propria memorie şi amintrile, oamenii având capacitatea să fotografie cu mintea lucrurile importante şi pasaje memorabile.

            Un alt mod de a călătorii este şi cu mintea, aici nu ai limite, aici poţi urca pe munte chiar dacă nu eşti antrenat, poţi schia chiar dacă nu ai luat lecţii. poţi dansa samba chiar dacă nu te pricepi şi te poţi aventura chiar şi în cele mai periculoase locuri. Este un mod imaginar de a călători dar nu unul indicat, există riscul să rămâi prins aici.

            Alegerea destinaţiei unei călătorii reale ne aparţine şi ne caracterizează, aducând un plus „călătoriei” pe care o facem prin viaţă, ajuntându-ne să înţelegem alte culturi, să observăm stilul de viaţă al altor oameni şi la un moment dat să ne identificăm cu un anume loc. Şi acela va devenii locul preferat la care ne vom întoarce de câte ori avem ocazia pentru a-l explora în detaliu şi pentru a-l cunoaşte mai bine.

            „Călătorind” prin viaţă am învăţat să am rabdare, să dau mai mult credit unor persoane cu care „călătoresc”, să nu mai accept să „călătoresc” cu cine nu imi face plăcere, să ma decid mai repede în privinţa cursului călătoriei şi iau mult mai în serios „călătoria”.

            În ceea ce priveşte călătoria reală acolo este altceva, când ajung la destinaţie savurez fiecare moment, fac sute de poze, experimentez, mă răzgândesc de câte ori vreau şi decid dacă mă mai întorc să aprofundez cultura şi oameni.

odata mi-a zis asa : “pt ca u nu esti asa oricine pt mine,  asta daca nu stiai iti zic acum.”

nu stiu cat de adevarat este dar astfel de cuvinte te fac sa treci peste o zi grea, o durere de cap si peste o cearta. sunt genul de cuvinte vindecatoare iar in spatele lor se afla si alte cuvinte si tot asa. Indiferent de stare, poti intelege ce vrei.

“dar ai unu om care iti va fi alaturi oricand” a mai zis.  Acesta fraza m-a ridicat cand am fost jos si cu placere imi aduc aminte de ea si nu in utlimul rand, de persoana care a zis-o.

TRAIASCA!